12
Aug

Dupa o saptamana in Bucuresti…

. . . sunt inca in viata.

Spre dezamagirea multora nu am murit, nu mi-am rupt nici un os, nu m-au jefuit „miticii” si nu am slabit nici macar un kilogram. Mai trebuie sa le precizez celor din vest (Oradea, Timisoara, Cluj) ca orasul asta nu e nici pe departe iadul din povestile de peste Carpati. Oamenii nu m-au calcat in picioare pe strada si nici nu m-au injurat la fiecare pas si spre surprinderea mea mi-au raspuns la intrebarile pe care politicos le-am adresat (incotro e piata victoriei? cum ajung la eroilor? cum dracu ies de la metrou?).

Cat despre scopul pentru care mi-am mutat fundul in capitala, aflati ca mi-am gasit loc de munca in exact doua zile (urati-mi succes ca incep luni). And guess what? Schimbare de traseu. Casca galbena se va umple de praf… cel putin o perioada. De la inceputul saptamanii imi voi instala lesul intr-un birou cu aer conditionat. („Global warming brings people together”)

Pentru o casa am sa dau din coate un pic mai mult, true, dar e mare „gradina Domnului”. 😉 Doleantele in privinta asta le puteti cunoaste citind postul anterior.

Sa nu ma intelegeti gresit. Stiu ca nu e lapte si miere. Se „coace” si un articol cu lucrurile „de beton mirositor ” ale orasului.

P.S. Pentru sugestii si reclamatii in privinta orasului, va rugam sa va publicati gandurile mai jos !!!