MADNESS aka „the rockingest rock steady beat”

Am primit un mail zilele trecute de la un prieten. Suna cam asa:

„salut,
asa cum am vorbit ieri in fostu’ Grizly, iti scriu
acum sa iti propun sa ne mai ajuti si tu cu proiectul
asta Novopress… ai putea sa ne ajuti pt inceput cu
recenzii si prezentari de formatii mai anti-sistem. eu
as vrea sa promovam la rubrica „cultura alternativa”
tot felul de trupe mai incorecte – politic, descrise
in cateva cuvinte si atasat si un clip de pe youtube.

daca ai timp si vrei poti sa ne trimiti si articole de
opinie despre orice subiect vrei tu sa aborderzi.

mersi anticipat.
Doamne ajuta!”

Si eu am zis „de ce nu?”. Suna foarte bine. Si ideea si formatia (ma gandisem initial la Dropkick Murphys, dar era deja un articol scris pe tema asta, asa ca am luat subiectul Madness). Nu stiu cum se copiaza videoclipuri de pe youtube, asa ca niste fotografii sugestive or sa le tina locul. Pe curiosi ii invit sa le downloadeze muzica. Daca nu apreciaza genul ska la adevarat valoare, le propun pentru inceput ultimul album al trupei The Dangermen Sessions Vol.1 din 2005.

Asa m-am trezit eu sambata preluand de pe net si albumelor care nu le detineam, si ieri, dupa finala UEFA si doua beri, apucandu-ma de adunat informatii pentru articol. Ceea ce a iesit puteti citi mai jos.

Lansati in 1976 sub numele de The North London Invaders, schimbandu-si apoi titulatura in Morris and the Minors, au ajuns cunoscuti lumii intregi sub denumirea finala de Madness. Influentati fiind de muzica ska jamaicana, de curentul 2 tone, de regaae si de pop si de valul new wave al vremii, au reusit imbinarea acestor stiluri intr-un sound nou si original.

Graham ‘Suggs’ McPherson (vocal), Mike Barson (chitara bas), Lee Thompson (saxofon), Chris Foreman (chitara), Mark Bedford (chitara bas), Daniel Woodgate (baterie), Chas Smash (vocal, trompeta) au fost cei care dealungul anilor au pus umarul la definirea si succesul Madness. Inca de la lansarea primului lor album One Step Beyond… in 1979, au reusit sa se situeze pe pozitia a doua in topurile britanic.

Este binecunoscuta prietenia vocalistului trupei, Suggs, cu controversatul Ian Stuart, membru fondator al formatiei Skrewdriver, acuzat de propaganda „white power”. Acestia au fost chiar colegi de apartament o vreme, Suggs chiar propunandu-i lui Ian o colaborare in ceea ce urma sa devina Take it or leave it (1981), un film despre inceputurile grupului. Ani mai tarziu presa britanica a adus acuze grave la adresa lui Suggs in legatura cu relatiile lui cu Stuart, care intre timp devenise un important pion al miscarii de extrema drepta din regat.

Primele 20 de single-uri lansate au ajuns cu toate in top 20 UK, iar grupul a inceput sa tina concerte la matineu, crescand astfel numarul fanilor in randul tineretului sub 16 ani. Sunetul muzicii lor, „the nutty sound… direct from Camden Town”, care i-a facut celebri s-a schimbat dealungul anilor influentat fiind de jazz, motown, soul si british pop. Astfel in 1982 este lansat cel de-al patrulea albumul, The Rise & Fall, fiind cel mai experimental album al britanicilor.

Timp de doisprezece ani, 1986-1998, datorita unor probleme interne trupa si-a modificat componenta, osciland intre concerte si compilatii, dar in cele din urma au lansat Wonderful, primul album original dupa 14 ani, care s-a situat imediat in UK Top 20. Cu un important impact social si cultural asupra unei intregi generatii, trupa va ramane in istorie datorita cantecelor extrem de dansante. Este de mentionat festivalul Madstock din 1992, de la Finsbury Park Londra, unde cei 75.000 de fani au reusit sa provoace o vibratie tectonica comparabila cu un cutremur de 4.5 grade pe scara Richter. Cu toate ca succesul lor pe continentul american a fost limitat la doar doua hituri (Our House, It Must Be Love), au resit sa influenteze major trupe din cel de-al treilea val de ska, precum No Doubt si Mighty Mighty Bosstones.

In 2005 au lansat The Dangermen Sessions, Vol.1, un album de cover-uri, acesta fiind modul prin care The Nutty Boys aduc un omagiu celor care i-au influentat si au ajutat la formarea lor ca muzicieni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *